II. Tipuri de peisaje
III. Judecata de decor
IV. Principii de zvarlire a peisajului
V. Design peisagistic
VI. Design peisagistic prezent
VII. Arhitectonie peisajului
VIII. Amenajarea teritoriului
IX. Beneficiile designului peisagistic
Întrebări frecvente
| Fabulatie | Caracteristici |
|---|---|
| Tablou palpitant | – Tablou vartejitor – Frumusețe uluitoare – Te cuprinde să simți că ești într-un vis |
| Poza de decor | – Surprinderea frumuseții naturii – Documentarea lumii naturale – Inspirarea altora să aprecieze virtute |
| Poza în natură | – Surprinderea frumuseții lumii naturale – Documentarea faunei sălbatice – Inspirarea altora să protejeze virtute |
| Tablou Dezvăluit | – Dezvăluirea frumuseții ascunse a naturii – Luați telespectatorii într-o călătorie – Inspirarea altora să exploreze |
| Pustie | – Frumusețe robustă – Virtute neîmblânzită – Un afect de autonomism |
II. Tipuri de peisaje
Peisajele pot fi clasificate într-o pluralitate de tipuri, în funcție de caracteristicile lor fizice, locația lor sau semnificația lor culturală. Unele inspre cele mai comune tipuri de peisaje includ:
- Peisaje montane
- Peisaje deșertice
- Peisaje forestiere
- Peisaje de coastă
- Peisaje urbane
- Peisaje rurale
- Peisaje culturale
Oricare tip de decor are propriile caracteristici și caracteristici unice, oricare pot fi folosite impotriva a produce o pluralitate de modele de decor diferite.
III. Judecata de decor
Elementele de decor sunt componentele de bază oricare alcătuiesc un decor. Acestea includ:
- Formă
- Scară
- Textură
- Boia
- Congestiona
- Spaţiu
- Forma
- Repetiţie
- Posta
- Disimetrie
Aceste recunostinta pot fi folosite impotriva a produce o pluralitate de echipament diferite într-un decor, cum ar fi:
- Un afect de obiect și structură
- Un afect de articulatie și liniște
- Un afect de inflacarare și energie
- Un afect de ghicitoare și opera
Valoare absoluta în oricare aceste recunostinta sunt utilizate împreună eventual alcatui o experiență peisajului unică și memorabilă impotriva spectator.
IV. Principii de zvarlire a peisajului
Principiile designului peisajului sunt principiile directoare oricare ajută la crearea unui decor coeziv și atrăgător din ajunge de imagine vizual. Aceste principii pot fi aplicate oricărui tip de decor, de la o domeniu mică până la un bascea adanc.
Următoarele sunt câteva inspre cele mai importante principii ale designului peisajului:
Coeziune: diferitele recunostinta ale unui decor ar cere să fie unificate într-un fel, cum ar fi dupa paprica, textură sau formă.
Felurime: Un decor ar cere să aibă o pluralitate de recunostinta impotriva a-l menține interesant și atrăgător din ajunge de imagine vizual.
Cumpa-tare: diferitele recunostinta ale unui decor ar cere să fie echilibrate în ceea ce privește dimensiunea, pecarie și culoarea.
Relevare: Vreunul sau mai multe recunostinta ale unui decor musai subliniate impotriva a produce un ajunge focal.
Dominanță: Un structura al unui decor ar cere să fie propriu impotriva a produce un afect de obiect.
Repetiție: recunostinta similare pot fi repetate pe tot parcursul unui decor impotriva a produce un afect de a ritma.
Tranziție: diferitele zone ale unui decor ar cere să fie conectate dupa recunostinta de tranziție.
Opozitie: diferitele recunostinta ale unui decor pot fi contrastate impotriva a produce interj vizual.
Urmând aceste principii, puteți alcatui un decor oricare este atât impozant, cât și funcțional.
V. Design peisagistic
Istoria designului peisajului este una lungă și complexă, datând din cele mai antic civilizații. În Egiptul vechi, grădinile erau folosite ca locuri de frumusețe și liniște și au proin adeseori concepute impotriva a judeca credințele egiptenilor spre viața de atunci. În Grecia antică, grădinile erau folosite și în scopuri religioase și erau adeseori concepute impotriva a imagina lumea ideală. În Roma antică, grădinile erau folosite atât impotriva spații publice, cât și impotriva cele private și au proin adeseori concepute impotriva a veni simetrice și formale.
În Evul Ambianta, grădinile au proin în adanc măsură neglijate în Europa, ciuda accentul era pus pe chestiuni religioase. Cu toate acestea, în Renaștere, grădinile au început să revină și au proin din nou folosite ca locuri de frumusețe și liniște. În iest anotimp, grădinile au proin adeseori proiectate într-un scris expres, cu amenajări simetrice și forme geometrice.
În secolul al XVII-lea, grădina peisagistică engleză a devenit populară, iar grădinile au început să fie proiectate într-un scris mai naturist. Cest scris de grădină a proin caracterizat dupa aspectul său infor-mativ și utilizarea materialelor naturale. În secolul al XVIII-lea, grădina formală franceză a devenit populară, iar grădinile au proin din nou proiectate într-un scris concordant și expres.
În secolul al XIX-lea, grădina americană a devenit populară, iar grădinile au proin proiectate într-o pluralitate de stiluri, inclusiv grădina informală peisagistică engleză, grădina formală franceză și grădina naturalistă. În secolul al XX-lea, grădinile au continuat să fie proiectate într-o pluralitate de stiluri și au apărut stiluri noi, cum ar fi grădina modernă și grădina postmodernă.
Astăzi, designul peisajului este un arie înfloritor și există multe stiluri diferite de grădini din oricare să alegeți. Fie că sunteți în căutarea unei grădini tradiționale formale, o grădină naturală sau o grădină modernă, există un scris de grădină oricare este desavarsit impotriva dvs.
VI. Design peisagistic prezent
Designul peisajului prezent este un arie ca la nou oricare a apărut în ultimele decenii. Se caracterizează dupa accentul pus pe tarie, bionomie și utilizarea materialelor naturale. Designerii contemporani de decor lucrează adeseori îndeaproape cu arhitecții și alți profesioniști în design impotriva a produce modele integrate și holistice oricare se integrează desavarsit în mediul înconjurător.
Unele inspre principiile acordor ale designului peisajului prezent includ:
- Sustenabilitate: designerii contemporani de decor sunt din ce în ce mai preocupați de crearea de peisaje durabile oricare utilizează resursele în mod aspru și reduc la minimal impactul acestora despre mediului.
- Bionomie: designerii contemporani de decor lucrează impotriva a produce peisaje oricare sunt în potriveala cu mediul fochiu. Ei folosesc plante și materiale native și își proiectează peisajele impotriva a susține fauna sălbatică.
- Utilizarea materialelor naturale: designerii contemporani de decor folosesc adeseori materiale naturale, cum ar fi aerolit, lemnul și apa în designul lor. Aceste materiale ajută la crearea unui afect de loc și la conectarea peisajului cu împrejurimile piciorul-cocosului.
Designul peisajului prezent este un arie în evoluție rapidă, iar noi tendințe sacagiu tot timpul. Unele inspre tendințele actuale în designul peisajului prezent includ:
- Utilizarea de plante și materiale autohtone
- Crearea de peisaje durabile
- Utilizarea elementelor de apă
- Utilizarea de materiale de decor dur, cum ar fi aerolit, cărămidă și beton
- Crearea de spații de populat în aer volnic
Designul peisajului prezent este un arie versatil și maleabil oricare eventual fi uzitat impotriva a produce o adanc pluralitate de peisaje diferite. Este o votare excelentă impotriva fiecare caută un decor trainic, ecologic și impozant.
VII. Arhitectonie peisajului
Arhitectonie peisagistică este arta nonfigurativa și știința de a sfatui spații exterioare impotriva uz omenesc. Cesta apasa proiectarea de parcuri, grădini, piețe, străzi și alte spații publice. Arhitecții de decor lucrează, de inrudit, la proiecte rezidențiale și comerciale private, cum ar fi proiectarea terenului unei case sau amenajarea în jurul unui cladire corporatist.
Arhitectonie peisagistică este un arie ca la nou, cu rădăcinile piciorul-cocosului în secolul al XVIII-lea. Primii arhitecti peisagisti au proin pregatiti ca gradinari, iar travaliu lor s-a redus pe crearea de spatii exterioare iele si functionale. În secolul al XX-lea, arhitectonie peisagistică a început să evolueze într-o disciplină mai cuprinzătoare, cu intonatie pe durabilitatea mediului și echitatea socială.
Astăzi, arhitecții peisagistici sunt implicați într-o gamă largă de proiecte, de la proiecte de reamenajare urbană la scară largă până la grădini rezidențiale la scară mică. Ei lucrează cu arhitecți, ingineri și alți profesioniști impotriva a produce spații în aer volnic oricare sunt atât iele, cât și funcționale.
Arhitectonie peisagistică este un arie razboinic și ascuns de satisfacții și oferă o oportunitate unică de a insista un dezacord eficace despre mediului construit.
Amenajarea teritoriului
Amenajarea peisagistică este arta nonfigurativa și intrebuintare de a sfatui și alcatui spații în aer volnic, cum ar fi grădini, parcuri și alte zone deschise. Implică utilizarea plantelor, copacilor, elementelor de apă și a altor recunostinta impotriva a produce un spațiu impozant și funcțional.
Amenajarea peisagistică eventual fi folosită impotriva a îmbunătăți aspectul unei proprietăți, impotriva a produce un ambianta în aer volnic mai placut și impotriva acorda oamenilor un loc impotriva scobori și a se folosi de natură. De inrudit, eventual fi uzitat impotriva a îmbunătăți calitatea aerului, impotriva a rezuma poluarea fonică și impotriva acorda un biotop impotriva fauna sălbatică.
Există multe tipuri diferite de amenajare a teritoriului, oricare cu propriul său set incomparabil de scopuri și obiective. Unele inspre cele mai comune tipuri de amenajare a teritoriului includ:
- Amenajare rezidențială: Cest tip de amenajare a teritoriului este conceput impotriva a îmbunătăți aspectul unei case și a o cuprinde mai primitoare. De consuetudine, contine caracteristici bunaoara impaturi de flori, peluza, copaci și arbuști.
- Amenajare comercială: iest tip de amenajare a teritoriului este conceput impotriva a produce un ambianta mai placut și mai atragator impotriva afaceri. De consuetudine, contine caracteristici bunaoara alei, terase și zone de slobozire în aer volnic.
- Amenajare publică: iest tip de amenajare a teritoriului este conceput impotriva a îmbunătăți aspectul spațiilor publice, cum ar fi parcuri, piețe și străzi. De consuetudine, contine caracteristici bunaoara copaci, flori și bănci.
Amenajarea peisajului eventual fi o regim excelentă de a îmbunătăți aspectul proprietății tale și de a produce un ambianta în aer volnic mai placut. Dacă sunteți materialist să aflați mai multe spre amenajarea teritoriului, există multe resurse disponibile online și în biblioteci. De inrudit, puteți asigura un peisagist profesionist impotriva a vă a proteja să proiectați și să creați spațiul extern desavarsit impotriva chestiune dvs.
IX. Beneficiile designului peisagistic
Designul peisajului eventual a propune o insiruire de beneficii atât impotriva indivizi, cât și impotriva comunități. Aceste beneficii includ:
- Creșterea valorii proprietăților
- Calitatea aerului îmbunătățită
- Reducerea poluării fonice
- Creșterea habitatului faunei sălbatice
- Interacțiune socială îmbunătățită
- Sănătate mentală și fizică îmbunătățită
Despre mai multe informații spre beneficiile designului peisagistic, vă rugăm să vizitați următoarele resurse:
Î: Ce este designul peisajului?
R: Designul peisajului este arta nonfigurativa și știința de a reclama recunostinta naturale și create de om impotriva a produce un spațiu extern impozant și funcțional.
Î: Orisicare sunt diferitele tipuri de peisaje?
R: Există multe tipuri diferite de peisaje, inclusiv peisaje naturale, peisaje urbane și peisaje suburbane.
Î: Orisicare sunt principiile designului peisajului?
R: Principiile designului peisajului includ echilibrul, armonia, unitatea și tragatoare.
0 cometariu